tag:blogger.com,1999:blog-68621820982657800702024-03-08T04:59:23.248+02:00Radu5591E doar privelistea de pe balcon,Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.comBlogger21125tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-55859015216469723162011-06-18T17:45:00.001+03:002011-06-18T17:47:42.669+03:00Basescu & Boc<a href="http://www.freewebs.com/radupressweb/index.htm">Punct de vedere | Dumnezeu nu vrea sa faca totul pentru a nu ne lua liberul arbitru. ( Machiavelli )</a><br /><object width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/kk8n_yFubdA?hl=en&fs=1"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowscriptaccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/kk8n_yFubdA?hl=en&fs=1" type="application/x-shockwave-flash" allowscriptaccess="always" allowfullscreen="true" width="425" height="344"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com18tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-13063788875078602762011-06-14T16:38:00.001+03:002011-06-14T16:54:13.839+03:00Castelul Corvinilor.<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://2.bp.blogspot.com/-6OoP_cS4zw4/Tfdk0FLg2yI/AAAAAAAABPE/0uA8LH8ep9Q/s1600/Castelul%2Bhuneazilor.jpg"><img style="display:block; margin:0px auto 10px; text-align:center;cursor:pointer; cursor:hand;width: 400px; height: 246px;" src="http://2.bp.blogspot.com/-6OoP_cS4zw4/Tfdk0FLg2yI/AAAAAAAABPE/0uA8LH8ep9Q/s400/Castelul%2Bhuneazilor.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5618069906074426146" border="0" /></a><br /><a href="http://www.adevarul.ro/locale/hunedoara/FOTOGALERIE-_Castelul_Corvinilor_5_469203080.html#">FOTOGALERIE: Castelul Corvinilor.</a><br /><object width="640" height="390"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/kh256uyEJBA&hl=en_US&feature=player_embedded&version=3"></param><param name="allowFullScreen" value="true"></param><param name="allowScriptAccess" value="always"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/kh256uyEJBA&hl=en_US&feature=player_embedded&version=3" type="application/x-shockwave-flash" allowfullscreen="true" allowScriptAccess="always" width="640" height="390"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-62562554897515529682011-06-13T19:26:00.001+03:002011-06-13T19:29:22.065+03:00Marea ceopârţeală administrativa marca PDL « Radupress’s Weblog<a href="http://radupress.wordpress.com/2011/06/13/marea-ceoparteala-administrativa-marca-pdl/">Marea ceopârţeală administrativa marca PDL « Radupress’s Weblog</a><br /><br /><br />După Marea Unire din 1918, Bucureştiul a impus vechea organizare a Regatului şi adoptarea judeţelor ca unităţi administrative în Transilvania.<br /><br /><a href="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/romania-mare-harta-administrativa.jpg"><img class="alignleft size-full wp-image-663" title="Romania Mare harta administrativa" src="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/romania-mare-harta-administrativa.jpg" alt="" width="544" height="409" /></a>comuniştii au preluat modelul sovietic al regiunilor şi raioanelor<br /><br /><a href="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/r-p-rominia-harta-administrativa-2.jpg"><img class="alignleft size-thumbnail wp-image-669" title="R P Rominia harta administrativa 2" src="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/r-p-rominia-harta-administrativa-2.jpg?w=150" alt="" width="150" height="113" /></a> iar dupa 1952 pana in 1956<a href="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/r-p-rominia-harta-administrativa.jpg"><img class="alignright size-thumbnail wp-image-668" title="R P Rominia harta administrativa" src="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/r-p-rominia-harta-administrativa.jpg?w=150" alt="" width="150" height="115" /></a> Tot în perioada 1952-1956 a fost introdusă Regiunea Autonomă Maghiară, desfiinţată în 1968 de Nicolae Ceauşescu. El a revenit la tradiţia judeţelor ca un semnal de desprindere faţă de Moscova.<br /><ul><br /><ul>Preşedintele Traian Băsescu a cerut săptămâna trecută Guvernului să analizeze reorganizarea administrativă a ţării prin înlocuirea celor 41 de judeţe cu opt judeţe mari sau şapte judeţe şi municipiul Bucureşti. În cadrul şedinţei de guvern de miercuri la care a participat, şeful statului a arătat că nu se poate realiza o dezvoltare raţională a României cu unităţi administrative atât de mici precum actualele judeţe, el precizând că derularea proiectelor cu fonduri europene pe această structură înseamnă utilizarea ineficientă a banilor. Vineri, Băsescu a chemat partidele la consultări la 21 iunie pe marginea acestui proiect, subliniind că le propune liderilor politici ca, până la alegerile locale din 2012, să se ajungă la un stadiu de implementare a noii organizări teritoriale.</ul><br /><ul><br /><li><a href="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/romania-propusa-de-pdl.jpg"><img class="aligncenter size-medium wp-image-671" title="Romania propusa de PDL" src="http://radupress.files.wordpress.com/2011/06/romania-propusa-de-pdl.jpg?w=300" alt="" width="300" height="230" /></a>Cele opt mega-judete s-ar putea usor transforma in noua judete plus Zona Metropolitana Bucuresti respectiv sa apara din nou pe harta un nou mega-judet de data asta maghear cumuland Muresul Harghita si Covasna drept in mijlocul Ardealului.</li><br /></ul><br /></ul><br />Care vor fi consecintele noii organizari administrativ teritoriale :<br /><ul><br /><li><strong>Procesul de regionalizare de comasare de formare a unor unitati administrativ teritoriale mai cuprinzatoare este unul pozitiv impus de procesul de globalizare de integrare mai rapida in Uniunea Europeana dar va avea consecinte importante asupra societatii romanesti:</strong></li><br /></ul><br /><ol><br /><li><strong>Va duce la concentrarea puternica</strong> a resurselor materiale si umane in cele zece capitale ale noilor provincii ducand la dezvoltarea rapida a acestora.</li><br /><li><strong>Va duce la stagnarea sau chiar decaderea</strong> celorlalte orase si municipii care se vor vedea nevoite sa se descurce cu fonduri mai putine nemaiputand sa acceseze direct aceste fonduri ramanand la cheremul puterilor regionale.</li><br /><li><strong>Se va accelera procesul de depopulare</strong> al satelor de migratie a fortei de munca spre marile centre de dezvoltare fie ca vorbim de cele din tara dar mai ales spre cele din Uniunea Europeana.</li><br /><li><strong>Vor creste diferentele intre noile zone de dezvoltare si periferia acestora</strong> ducand la accentuarea decalajelor, exemplul cel mai graitor este decalajul existent intre capitala si restul tarii unde desii nu se produce mai nimic doar prin faptul ca toate marile companii isi au sediul la Bucuresti isi platesc aici impozitele cu toate ca aceleasi companii isi desfasoara activitatea in teritoriu de unde isi trag banii si resursele.</li><br /><li><strong>Procesul de dezradacinare se amplifica</strong> prin cresterea migratiei fortei de munca ducand la tot cortegiul de asa zisele boli ale secolului inadaptabilitate , stres , insingurare , instabilitate pshihica , dezechilibre de tot felul avand ca rezultat final scaderea capacitatii de aparare a organismului la diferite boli. Sanatatea omului crescut si trait la tara in mijlocul naturii nu poate fi suplinita de orasean decat cu aport crescut de medicamente si vitamine de la farmacie si ci zile de spitalizare in permanenta crestere.</li><br /><li><strong>Desfiintarea baronilor locali</strong> dar totodata aparitia marchizilor de Timis sau Brasov , a contilor de Iasi sau de Constanta , a Principilor de Bucuresti sau de Cluj <strong>nu va duce la asanarea clasei politice</strong> , nu va duce la intarirea justitiei sau la cresterea gradului de democratizare al tarii ci din contra vor creste diferentele dintre cei bogati si cei saraci , va creste gradul de insecuritate , injustitie si domnie a bunului plac.</li><br /><li><strong>In concluzie daca sunteti cumva norocosii rezidenti ai viitoarelor centre de dezvoltare atunci se cheama ca v-a pus Dumnezeu mina pe cap dar daca faceti parte dintre cei 75% dintre romanii traitori din orase si sate ar trebuii sa incepeti sa va pregatiti bocceluta si sa va ganditi sa plecati spre o destinatie cat mai indepartata pentru ca de ce nu din 2013 se poate lucra legal in toata EUROPA !</strong></li><br /></ol>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-7261526898807205392011-05-26T23:14:00.000+03:002011-05-26T23:14:48.429+03:00Telegondola Udrea<iframe src="http://www.youtube.com/embed/MPjX0PDonOo?fs=1" allowfullscreen="" width="425" frameborder="0" height="344"></iframe>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-79657213765185788122011-01-08T13:26:00.000+02:002011-01-08T13:26:46.750+02:00Adrian Sobaru - Protest Suprem<iframe src="http://www.youtube.com/embed/uePkNfxpghU?fs=1" frameborder="0" height="295" width="480"></iframe>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-7544378185726855602010-08-07T10:50:00.000+03:002010-08-07T10:50:22.482+03:00Manastirea Lainici.wmv<object style="background-image: url("http://i2.ytimg.com/vi/5aSnnMJW5GI/hqdefault.jpg");" height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/5aSnnMJW5GI&hl=en_US&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/5aSnnMJW5GI&hl=en_US&fs=1" allowscriptaccess="never" allowfullscreen="true" wmode="transparent" type="application/x-shockwave-flash" height="344" width="425"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-41066660964715447632010-07-20T16:49:00.000+03:002010-07-20T16:49:15.475+03:00Bodyguards on the Eforie' s beach<object style="background-image: url("http://i4.ytimg.com/vi/grfj282pt1g/hqdefault.jpg");" height="295" width="480"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/grfj282pt1g&hl=en_US&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/grfj282pt1g&hl=en_US&fs=1" allowscriptaccess="never" allowfullscreen="true" wmode="transparent" type="application/x-shockwave-flash" height="295" width="480"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com5tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-59623811991486388882010-07-11T11:18:00.000+03:002010-07-11T11:18:09.054+03:00La strand la Felix<object style="background-image: url("http://i1.ytimg.com/vi/lyOV7PAFDNc/hqdefault.jpg");" height="344" width="425"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/lyOV7PAFDNc&hl=en_US&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/lyOV7PAFDNc&hl=en_US&fs=1" allowscriptaccess="never" allowfullscreen="true" wmode="transparent" type="application/x-shockwave-flash" height="344" width="425"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-15636155657103932872010-04-20T16:18:00.000+03:002010-04-20T16:18:13.281+03:00Parcul Dendrologic Simeria.wmv<object style="background-image: url("http://i2.ytimg.com/vi/A7YK8B6evp8/hqdefault.jpg");" width="425" height="344"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/A7YK8B6evp8&hl=en_US&fs=1"><param name="allowFullScreen" value="true"><param name="allowscriptaccess" value="always"><embed src="http://www.youtube.com/v/A7YK8B6evp8&hl=en_US&fs=1" allowscriptaccess="never" allowfullscreen="true" wmode="transparent" type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="344"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-27387536962747618362010-03-07T17:29:00.001+02:002010-03-07T17:29:36.223+02:00Peisaj banal<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/fJN1R1RpIFY' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/fJN1R1RpIFY'/></object></p><p>Sfarsit de iarna in Petrosani, zi de promenada , martisoare, apar primele flori , mai intai pe tarabele comerciantilor , sub razele timide ale soarelui .</p></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-44440914815994608732009-10-26T22:08:00.001+02:002009-10-26T22:08:19.364+02:00Fetita lui taticu<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/SIG-T0R8awk' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/SIG-T0R8awk'/></object></p><p>La Multi Ani Corina, sa cresti mare frumoasa si norocoasa !</p></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-42277525273680861342009-10-25T11:21:00.001+02:002009-10-25T11:21:52.995+02:00Motocros la Milano<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/-q39Z8ApysQ' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/-q39Z8ApysQ'/></object></p><p>Pit bikes are small motorbikes that participants in powersports event use to ride around the pits, which are the staging areas where team support vehicles are located. More recently, they have been used in races held on either supercross or motocross tracks. Numerous performance and aesthetic upgrades are often applied to pit bikes.</p></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-82748314132155985392009-10-25T07:45:00.001+02:002009-10-25T07:45:58.166+02:00Catedrala din Milano<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/2KYlQ_NMzvE' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/2KYlQ_NMzvE'/></object></p><p>Super oferta </p></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-58821582364655512532009-10-21T21:49:00.001+03:002009-10-21T21:49:46.410+03:00Mineriada<div xmlns='http://www.w3.org/1999/xhtml'><p><object height='350' width='425'><param value='http://youtube.com/v/Wzym5ebLRBA' name='movie'/><embed height='350' width='425' type='application/x-shockwave-flash' src='http://youtube.com/v/Wzym5ebLRBA'/></object></p></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-45684970687292779782008-03-18T20:06:00.003+02:002008-03-18T20:14:01.395+02:00Miron Cozma a fost păcălit<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/R-AFevXTceI/AAAAAAAAAPM/vkTQU31rnv4/s1600-h/Miner.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://4.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/R-AFevXTceI/AAAAAAAAAPM/vkTQU31rnv4/s320/Miner.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5179145597144494562" border="0" /></a><br /><strong>Bârcea Mare (Hunedoara)</strong><br /><em>PACEA DE LA COZIA ● Dorin Loiş, un alt lider sindical care plăteş Dorin Loiş este ultimul dintre cei trei lideri sindicali</em> condamnaţi la închisoare alături de Miron Cozma pentru mineriada de la Costeşti, din 1999, care acordă un interviu Jurnalului Naţional. Se află în spatele gratiilor din 2005, iar luna trecută a formulat din Penitenciarul Bârcea Mare o cerere de graţiere a pedepsei, pe care a trimis-o preşedintelui Traian Băsescu.<br /><br /><br /><ul><li><strong> Jurnalul Naţional: Cum s-a ajuns la evenimentele din ianuarie 1999?</strong></li></ul> <strong>Dorin Loiş: </strong>Din august 1998, sindicatele din Valea Jiului au început negocierile cu administraţia pentru salarii. La 16 decembrie 1998, Radu Berceanu a ieşit pe post şi a declarat că minele de la Dâlja şi Bărbăteni vor fi închise, iar acolo lucrau în jur de 2.500 de persoane. Oamenii au reacţionat şi aşa s-a pornit bulgărele. O zi mai târziu am fost la Bucureşti, la Berceanu. Noi am mers cu specialişti de la cele două mine, care i-au demonstrat că acele unităţi erau viabile, dovadă este Bărbăteniul, care a şi funcţionat multă vreme după aceea. După ore de discuţii, Berceanu ne-a spus că în câteva zile să îi dăm alte două mine pe care să le închidă. Nu era un argument tehnic sau social, el trebuia să închidă. Un coleg de-al său de guvern i-a spus atunci lui Berceanu că restructurarea mineritului nu se face pe sticlă, ci în nopţi lungi de negocieri. Nu puteam să închidem noi minele, am mers pe negocieri. La 4 ianuarie 1999 a început greva, iar ca să vedeţi cât de vinovaţi au fost liderii de sindicat pentru greva respectivă, i-am ţinut două săptămâni în Valea Jiului, deşi aceştia strigau încă de atunci: "Bucureşti, Bucureşti!". Nu i-au ţinut nici Berceanu, nici Constantinescu, nici Radu Vasile, ci liderii de sindicat să nu plece. Eram conştienţi că nu e bine să se plece, având în vedere antecedentele. Apoi, după ce a început greva, în Vale a venit Comisia de Buget – Finanţe a Senatului, condusă de Viorel Cataramă. Au fost primiţi cu flori şi cu aplauze, iar dacă era covor roşu li se punea şi covor roşu. Se putea veni la discuţii, dar nu s-a vrut. Cum poţi să faci restructurare fără o alternativă?! Mii de oameni au rămas pe drumuri, i-a desfiinţat, practic, regimul Constantinescu. Exista un program de restructurare a mineritului pe termen mediu şi lung, dar nu s-a respectat, ei au vrut să radă tot. La 18 ianuarie nu ne-am mai putut pune în faţa oamenilor, mii de Cozma să fi fost!<br /><br /><br /><br /><h2>Emil Constantinescu, un "agramat"</h2> <ul><li><strong> Preşedintele Emil Constantinescu a vorbit atunci despre o axă a terorismului…</strong></li></ul> Emil Constantinescu vorbea despre formaţii paramilitare, despre acte de terorism. El este geolog, nu ştiu cât cunoaşte el limba română şi termenul acesta de terorism. Păi, practic, ce au făcut ei cu Valea Jiului nu a fost tot terorism şi crimă împotriva umanităţii?! Nu s-a dorit de către Cotroceni ca negocierile dintre mineri şi autorităţi să se finalizeze. O spune chiar Radu Vasile în cartea sa. N-au vrut să vină în Valea Jiului, ca să se liniştească apele.<br /><br /><br /><ul><li><strong>Din cauza cui credeţi că aţi ajuns la închisoare?</strong></li></ul> Un rol important l-a avut Ioan Vasile Savu (n. red.: fost preşedinte al LSMVJ şi mai apoi deputat). Îmi amintesc că atunci când mergeam la audieri, el, care era deja deputat, intra şi ieşea când voia de la procurori, iar trierea liderilor de sindicat, sunt convins că s-a făcut şi cu ajutorul lui. Oricum, tot rechizitoriul este o aberaţie, începe cu greva de la Lupeni din 1929, chiar le-am spus că trebuia să înceapă cu 1907. Mie mi se impută că mi-a spus Cozma să fac rost de maşini, dar eu nu aveam cum să fac acest lucru. Se ştie că în perioada respectivă trebuia să vină un împrumut de la Banca Mondială, iar el trebuia să demonstreze că în România se duce greu. Provocări au fost. Din o mie şi ceva de martori, doar vreo cinci au pomenit numele meu. Spuneau că m-au văzut la o benzinărie, într-o maşină etc. Eu eram vicepreşedinte al LSMVJ, eu nu aveam nici un om în subordine. Mie mi s-a cerut să iau bani de la Ligă şi să plec după ei. Nu am participat la Costeşti, nici la Sadu, stăteam pe acolo şi le dădeam bani pentru hrană sau pentru ce aveau nevoie, când un lider de sindicat îmi cerea. O să mă întrebe copiii mei de ce am stat în puşcărie şi nu o să ştiu ce să le răspund. Au fost trimişi în judecată atunci 76 de lideri, iar 70 au fost scoşi de sub urmărirea penală. Subminarea puterii de stat nu se poate face de unul singur, ci de la trei persoane în sus şi atunci s-au gândit că e nevoie de mai mulţi.<br /><br /><br /><ul><li><strong>De ce aţi rămas doar şase?</strong></li></ul> Trebuia să fie cel puţin trei, iar pentru o anumită siguranţă s-a ajuns la şase. Au încercat să ne sugereze să dăm în Cozma, mie, ce-i drept, mai puţin. Cozma a fost Cozma, Beja a fost Beja, Creţan, un "rebel", care nu era de acord cu măgăriile care se făceau în Gorj. A trebuit să i se închidă gura. Eu m-am certat de multe ori cu Savu. Ultima ceartă a avut loc în curtea Parlamentului, chiar imediat după ce a ajuns deputat. Ionel Ciontu şi Vasile Lupu, care nu se înţelegeau cu Savu, s-au certat de multe ori cu el. Îi dădeau peste nas la toate porcăriile pe care le făcea. Din cauza fostului nostru coleg, Ioan Vasile Savu, la mai mult de jumătate dintre audierile martori am avut avocaţi din oficiu care nu ştiau nimic despre dosar. Acesta nu a vrut să ne asigure bani pentru avocaţi, în condiţiile în care noi eram acuzaţi de subminarea puterii de stat, deşi exista în acest sens o hotărâre a Consiliului de Coordonare a LSMVJ. Am trecut în perioada asta prin nişte lucruri care m-au afectat. În primul rând, a murit colegul meu Ionel Ciontu. Stăteam în aceeaşi celulă cu el, eram prieteni de 25 ani, a plecat de lângă mine la infirmerie şi apoi mai departe la spital… Apoi, am făcut 25 de ani de căsătorie în închisoare, fiica mea a împlinit 18 ani, e un lucru pe care n-o să mi-l iert cât trăiesc. Fiica mea a renunţat să organizeze o petrecere pentru că nu am fost lângă ea. Mulţi dintre oamenii pe care i-am considerat prieteni mi-au întors spatele. Oamenii cu care am avut tangenţe minime m-au ajutat.<br /><br /><br /><ul><li><strong>Minerii şi Guvernul au semnat "Pacea de la Cozia"…</strong></li></ul> Radu Vasile a zis când a intrat că lucrurile sunt rezolvate, dar că nu putem ieşi pentru că e presa afară, care trebuie să vadă că ne certăm. El avea chef de glume şi cânta: "Unde e Dejeu?/ A rămas pe Defileu", Apoi spunea despre Decebal Traian Remeş: "Ia uite la ăsta cum mănâncă toate gogoşile. Mai lasă, mă, şi altora!". Au spart un geam, ca să poată el să meargă afară să îşi facă nevoile, ca să nu îl vadă presa. Am mâncat fasole. Aşa s-a scris istoria la Cozia. Pactul semnat în două exemplare, unul a rămas la Cozma, altul e la Radu Vasile. A doua zi minerii au plecat înapoi în Valea Jiului. S-a dorit doar rezolvarea acelor probleme ale minerilor. La Cozia am crezut că se va respecta acel pact, dar mi-am dat seama după o lună că am fost păcăliţi.<br /><br /><br /><br /><h2>Lume importantă ştie că suntem nevinovaţi</h2> <ul><li><strong>Credeţi în demersul lui Miron Cozma pentru graţierea dumneavoastră şi a celorlalţi doi camarazi?</strong></li></ul> Miron Cozma e un luptător. Acesta este un lucru care îl caracterizează pe el. În schimb, ce-au făcut Liga şi confederaţiile sindicale miniere? Ce-a făcut Marin Condescu, care ştie ce s-a întâmplat atunci, în tot acest timp în care noi am rămas în închisoare? Acţiunea lui Miron mă bucură, pentru că poate aşa se va ajunge la găsirea adevărului, la ceea ce a fost în spatele uşilor închise. Exact cum a spus acel ministru, atât în instanţă, cât şi în Petroşani: "Acele lucruri trebuia să se întâmple, dar voi nu aveaţi de unde să ştiţi!". Foarte multă lume importantă ştie că suntem nevinovaţi. Plătim pentru faptul că am fost lideri de sindicat.<br /><br /><br /><ul><li><strong>Ce veţi face după ce veţi pleca de aici?</strong></li></ul> Mă deranjează că mi se spune locotenent al lui Miron Cozma. Eu, în armată, am fost soldat, abia apoi am intrat la facultate. Cât despre termenul de mineriadă, acesta nici nu există în dicţionar. Voi face toate demersurile pentru reabilitarea mea morală. Mă bucură ceea ce s-a întâmplat duminică la Târgu-Jiu şi că suntem susţinuţi. Sunt sigur că se va demonstra în timp că noi am fost nevinovaţi. E un dosar fantastic de simplu, dar timpul nu mi-l va mai putea da nimeni înapoi.<br /><br /><br /><ul><li><strong>Cum îl puteţi caracteriza pe Cozma în câteva cuvinte?</strong></li></ul> Miron Cozma e un tip mai energic, mai luptător, un om care se lasă cu greu… A ajunge liderul minerilor din Valea Jiului e şi un risc, pentru că s-a demonstrat tot timpul că oamenii sunt şi uşor de manipulat, şi nu Cozma i-a manipulat. Oamenii au crezut în promisiunile guvernanţilor, pentru că erau scrise. Cozma nu a vrut niciodată să manipuleze oamenii. El a fost păcălit de multe ori de Ion Iliescu, şi de Emil Constantinescu, şi de Radu Vasile. După 1999, dacă Miron Cozma era liber, nu cred că se ajungea aşa de uşor la distrugerea Văii Jiului. A face restructurare fără să pui nimic în loc e o crimă! Înlăturându-l pe Cozma a fost foarte uşor să distrugă Valea Jiului!te pentru Costeşti – 1999<br />Jurnalul National <span style="color: rgb(0, 0, 0); font-size: 10px; margin-bottom: 15px;"> 18/03/2008 de <a href="http://www.jurnalul.ro/autori/267/monalise-hihn" title="Monalise Hihn">Monalise Hihn</a></span>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-65882539231643545952008-02-15T09:58:00.003+02:002008-02-15T10:06:46.514+02:00Ciobanul cu dragoste de Hegel<a onblur="try {parent.deselectBloggerImageGracefully();} catch(e) {}" href="http://4.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/R7VG5q6GV1I/AAAAAAAAAPE/q8YiJof4g9g/s1600-h/ciobanul.jpg"><img style="margin: 0pt 10px 10px 0pt; float: left; cursor: pointer;" src="http://4.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/R7VG5q6GV1I/AAAAAAAAAPE/q8YiJof4g9g/s320/ciobanul.jpg" alt="" id="BLOGGER_PHOTO_ID_5167114104061974354" border="0" /></a>Atrocităţile comise de comunişti după 1947 au schimbat soarta a numeroşi oameni. Cine-şi permitea să citească o carte interzisă putea să primească ani grei de temniţă. Eminescu, Goga şi alţi autori români au fost excluşi din manuale. Sovieticii se ocupau personal de cei mai periculoşi duşmani de clasă. Puţini sunt cei care ştiu şi mai puţini cei care recunosc că în perioada stalinistă, alături de securiştii români, pe teritoriul ţării noastre au operat arestări şi execuţii şi ruşii.<br />Unul dintre supravieţuitorii acelor vremuri trăieşte retras undeva, în Retezatul Mic, păstorind o turmă de oi. L-am cunoscut într-o librărie, unde a intrat îmbrăcat în straiele de cioban să cumpere o carte de Bulgakov. Voia să o facă un cadou unui copil din Valea de Peşti, satul unde mai coboară din când în când să-şi cumpere provizii.<br />Povestea lui Andrei Barbu începe pe un ton optimist, pentru că ciobanul absolvent al facultăţii de filosofie s-a împăcat de mult cu lumea.<br />În 1942, tânărul Andrei Barbu era admis la Facultatea de Filosofie din Timişoara, tatăl său, învăţător într-un sat din Banat, l-a trimis pe fiul cel mai mic să descifreze “tainele lumii”, pentru că în opinia ţăranului bănăţean, ceva mai şcolit decât restul satului, “filosofia dădea răspuns la toate, şi la ce sunt şi la ce nu sunt”.<br />De mic, pe Andrei l-a atras cartea. Nu pleca pe uliţele largi ale satului de câmpie să alerge gâştele oamenilor sau să vâneze cu câinii iepuri şi fazani pe holdă, aşa cum mergeau colegii lui de gimnaziu. Stătea de multe ori, seara, în faţa casei, pe bancă, şi citea. Nu auzea cum treceau pe lângă el vacile întoarse de la păscut sau gâştele ce veneau de la gârlă şi închidea cartea doar când soarele nu-i mai lumina slovele şi era nevoit să se mute în “conie”, la lumina lămpii cu “fotoghin”.<br />Când a intrat la facultate, a avut temerea pentru o clipă că războiul are să-i strice planurile şi nu va putea ajunge profesor, aşa cum visa în nopţile în care adormea de multe ori cu capul pe carte. Nu a simţit cu adevărat ororile războiului. Au murit câţiva consăteni, au trecut pe acolo nemţii şi ungurii, le-au luat o vacă şi un porc din bătătură, dar aveau mai multe şi nu au sărăcit din atâta. În rest, a murit un văr, undeva, prin Crimeea, dar pentru tânărul de 18 ani îndrăgostit de Kant, Schopenhauer şi Hegel astea nu însemnau nimic, trăia izolat undeva, în turnul său de fildeş.<br />În 1945, odată cu terminarea războiului, a cunoscut o fată minunată, studentă la şcoala de muzică. A fost o dragoste ca un vis. Fiica unor oameni înstăriţi de origine germană a dispărut, însă, într-o zi din toamna lui ’47, din oraş, alături de toată familia ei. A fost un şoc pentru Andrei. Nu avea să mai afle nimic despre ea niciodată. Şi acum bănuieşte că a fost obligată să plece de către autorităţi sau a fugit cu familia, de frică să nu fie arestaţi.<br />După terminarea facultăţii, Andrei a fost trimis profesor de filosofie la Radna. Aici a aflat că tatăl său a fost arestat pentru că în 9 mai 1948 a spus copiilor că adevărata sărbătoare a românilor este 10 mai.<br />“Nu aveam să-l mai văd niciodată pe tata. După ce am pierdut singura femeie din viaţa mea, acum mi-a fost răpit şi tatăl. A fost prima dată când am realizat cât de cruntă poate să fie teroarea comunistă. Credeam că cel mai mare rău a fost războiul, dar m-am înşelat amarnic”, îşi aminteşte Andrei Barbu.<br /> Îşi trece mâna prin barba albă, mai soarbe puţin dintr-o ţigară, apoi continuă povestea.<br />Imediat după ce a fost arestat tatăl său, câţiva oameni care vorbeau ruseşte au intrat într-o noapte în casă. Au luat toate cărţile şi le-au dat foc, apoi au adunat de prin casă tot ce era de valoare, le-au împachetat în căruţa la care l-au pus pe Bogdan, fratele mai mare al lui Andrei, să înhame caii, şi au plecat.<br />A doua zi, s-au prezentat alţi doi indivizi, care l-au luat cu ei pe Bogdan să dea o declaraţie, pentru că au aflat că ruşii le-au furat din casă. “Păgubitul” avea să taie trei ani stuf la Periprava şi să moară în scurt timp după ce s-a întors de acolo, pentru că nu a putut explica ce căutau la el în casă cărţile subversive pe care au fost nevoiţi să le ardă “tovarăşii” sovietici.<br />Speriată de cele întâmplate, mama lui Andrei s-a dus la Radna să-l prevină despre prigoana care a pornit asupra familiei. A ajuns însă prea târziu. Tânărul profesor de filosofie a fost arestat şi anchetat pentru cărţile subversive găsite în casa familiei sale şi în camera pe care o ocupa cu chirie în Radna. Norocul său a fost că ruşii au ars cărţile din satul natal şi singurele probe au fost cele găsite asupra sa.<br /> Au urmat câţiva ani de temniţă la Arad. De aceşti ani, Andrei nu vrea să-şi mai amintească.<br />În 1954, a fost eliberat. În satul natal nu mai era nimeni, fratele mai mare a murit, la fel şi mama. De tatăl său nu mai ştia nimic de când a fost arestat. Probabil s-a prăpădit şi el, pământul era la colectiv. Profesorul de filosofie s-a hotărât să moară. A plecat la Arad şi a încercat să se arunce în Mureş, apoi sub tren, dar frica de Dumnezeu nu l-a lăsat să-şi ia zilele.<br />În gara din Arad, a întâlnit un consătean. Era şef de tren la CFR. I-a spus că undeva, în Valea Jiului, se deschid mine şi că e nevoie de oameni la muncă. Chiar dacă nu era obişnuit cu munca fizică, Andrei a crezut că merită să încerce şi s-a urcat în primul tren spre Petroşani. Nu au vrut să-l angajeze miner, ba mai mult, au râs de el când au auzit că e profesor de filosofie.<br /> Tovarăşul de la cadre l-a povăţuit prieteneşte să plece din zonă dacă nu vrea să aibă probleme.<br />La 32 de ani, a reuşit să se angajeze la o fermă de oi. Îi plăceau animalele şi avea timp să citească. Nimeni de la fermă nu ştia că este absolvent de facultate. De multe ori, ceilalţi ciobani râdeau de el că citeşte atâta.<br />În satul Săcărâmbu, a găsit un preot bătrân care-l împrumuta cu cărţi. “La început, le citeam cu fereală, că doar tot ce am pătimit, din cauza cărţilor am pătimit. Ascundeam cărţile care credeam că nu sunt pe placul regimului în reviste. Apoi am realizat că la stână eram singurul care pricepeam ce scrie acolo şi am fost mai liniştit”. Printre oi, însingurat, profesorul de filosofie şi-a găsit liniştea sufletească.<br />În inima Retezatului, ciobanul Andrei trăieşte fiecare zi de parcă ar fi ultima. “Mulţumesc lui Dumnezeu în fiecare seară că m-a mai lăsat o zi pe pământ şi în fiecare dimineaţă că am mai văzut încă odată răsăritul. Pentru mine, timpul nu are valoare, zilele se scurg fără să le ţin socoteala, dacă am cărţi să pot citi, gândul poate să mă poarte liber peste tot. Asta au încercat comuniştii, să ne omoare gândul, să pună bariere sufletului”.<br />Nu-l interesează ce se întâmplă prin lume, pentru că “oamenii sunt răi, nu au învăţat nimic din vremurile ce au trecut şi nu merită să pun seamă pe lume. Viaţa mea de la stână şi a animalelor de lângă mine este mult mai valoroasă decât toată politica de pe pămînt”.<br />Andrei a încercat să uite de toate cele rele şi a păstrat în suflet doar satul natal, părinţii şi fratele, clipele scurte de iubire.<br />“Dacă am ţine minte totul, am înebuni. Uitarea este o stare de autoapărare şi eu sunt fericit că am reuşit să uit. Aici, la liziera pădurii, înconjurat de oile mele, e turnul meu de fildeş”, mărturiseşte – privind undeva, în zare – Andrei Barbu, profesor de filosofie cândva, acum cioban.<br />Articol aparut in Cotidianul Matinal sub semnatura lui Petru VeressRadu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-73762179661714033282007-11-11T22:30:00.000+02:002007-11-29T20:37:17.385+02:00Marsul spre Bucuresti<object width="425" height="355"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/Wzym5ebLRBA&rel=1"></param><param name="wmode" value="transparent"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/Wzym5ebLRBA&rel=1" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent" width="425" height="355"></embed></object><br /><br /><a class="snap_shots" href="http://www.snap.com/snapshots.php?source=www.snap.com&campaign=shot_badge!!shotsbadge3-160x40.gif"><img src="http://i.snap.com/images/shotsbadge3-160x40.gif" width="160" height="40" alt="Enhanced with Snapshots" title="Enhanced with Snapshots" /></a>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-46098641372599520152007-11-10T22:14:00.000+02:002007-11-29T00:32:13.549+02:00Greva din Valea Jiului 1977<div><br /><br /><div><br /><br /><br /><div align="left"><br /> Valea Jiului 1977 august 8<br /> Prima grevă din lagărul socialist românesc al lui Ceauşescu<br />Adriana Mica ( teză de doctorat )<br />Se poate afirma că, în ceea ce priveşte greva Văii Jiului ’77, metaforica pace de dinaintea furtunii era ca şi inexistentă, greva fiind declanşată într-un complex de fapte şi împrejurări în care regimul comunist avea toate motivele să se teamă că nu va încheia cu bine anul calendaristic.<br />În primul rând, a avut loc tragedia cutremurului din 4 martie 1977. Potrivit relatărilor prim vice prim-ministrului Ilie Verdeţ, în pofida evidenţei efectelor dezastruoase în domeniul economic şi chiar socio-uman ale acestei teribile încercări, Ceauşescu nu a slăbit deloc hăţurile realizării Planului, fiind decis să i se îndeplinească toţi indicatorii ca şi cum nimic nu s-ar fi întâmplat.<br />O altă evoluţie semnificativă, de această dată pe scena dizidenţei româneşti, o constituie mişcarea pentru drepturile omului iniţiată de către Paul Goma, care pare să fi oferit prilejul primelor manifestări de nemulţumire în Valea Jiului. Astfel, cu ceva timp înaintea grevei – la 23 martie 1977 –, minerul Dumitru Blaj a plecat la Bucureşti pentru a semna apelul pentru drepturile omului iniţiat de către dizidentul Goma, „biletul” pe care l-a adresat scriitorului fiind ulterior citit la Radio Europa Liberă.După ce actul său a fost făcut astfel public, Blaj a fost „degradat până a ajuns vagonetar. Apoi l-au pus supraveghetor în depozitul de lemne. Au făcut imediat o şedinţă în curtea minei şi în faţa lumii l-au făcut de râs. Unii, prin autobuz, îşi dădeau coate şi ziceau, în batjocură, «Nu te duci şi tu, cu Blaj, după drepturile omului?»”Blaj a murit în anii ’80, în circumstanţe cel puţin dubioase.<br />Al doilea moment „neplăcut“ care poate fi considerat că a prefigurat „revolta din Vale“ a fost aşa numita „Spinoasa mărturisire“, adică un memoriu adresat Comitetului Central al partidului, Ministerului Minelor şi Televiziunii Române, pe 14 iulie 1977, de către minerul Gheorghe Dumitrache, „zis «Ispitu»“, căruia i s-a răspuns, cu ocazia condamnărilor de drept comun pronunţate în urma grevei din august 1977, când a fost condamnat la doi ani de închisoare pentru „instigare şi ultraj la bunele moravuri.”<br /><a href="http://2.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYUU4xGA8I/AAAAAAAAAF0/pCRPlhJvapM/s1600-h/C_tin_Dobre_greva77.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5131311174503498690" style="CURSOR: hand" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYUU4xGA8I/AAAAAAAAAF0/pCRPlhJvapM/s400/C_tin_Dobre_greva77.jpg" border="0" /></a><br />Ceea ce i-a stârnit însă pe mineri a fost Legea nr. 3 din 30 iunie 1977.Potrivit relatărilor primarului şi prim-secretarului de atunci al Petroşaniului, Clement Negruţ, toată „babilonia“ care a urmat putea fi evitată dacă legea – conform obiceiului – ar fi fost discutată iniţial „cu oamenii“.<br />Asupra acestei legi este disponibilă şi o aşa-zisă „variantă secu‘“, furnizată chiar de către unul dintre „virtuozii“ care au orchestrat, împreună cu Emil Macri, „rezolvarea cazuluiValea Jiului 1977 “, şi anume: generalul Nicolae Pleşiţă.Relatarea lui Pleşiţă asupra evenimentelor se particularizează prin diminuarea influenţei factorului economic, greva fiind catalogată ca un efect al luptelor pentru putere desfăşurate între cele mai înalte eşaloane ale partidului şi Securităţii. Personajele principale ale intrigii – potrivit scenaristului Pleşiţă – ar fi fost soţii Ceauşescu, Ilie Verdeţ, Janos Fazekas şi Emil Bobu, care au luat parte la conflict după cum urmează: Emil Bobu – ministrul de atunci al Muncii – a sesizat lipsa forţei de muncă în Valea Jiului, ba, mai mult! a constatat, şi a reuşit să o convingă şi pe Elena Ceauşescu în acest sens, că acest contraproductiv fenomen s-ar datora vârstei premature de pensionare a minerilir. În cele din urmă, Ceauşescu – care iniţial s-a arătat reticent faţă de întreagă problemă – a aprobat apariţia unei noi legi menite să remedieze situaţia, adică a faimoasei Legi nr. 3. Cu toate că proiectul legii a fost dezaprobat de către Verdeţ, Fazekas şi Trofin, tovarăşa Ceauşescu a avut câştigul de cauză scontat, reuşind să impună discutabila reglementare.După apariţia legii, temerile lui Verdeţ, Fazekas şi Trofin faţă de o posibilă „ridicare“ a minerilor s-au adeverit. Un alt element insolit al relatării lui Pleşiţă priveşte celebra sechestrare a lui Verdeţ de către mineri, susţinând că demnitarul expediat „în recunoaştere“ s-ar fi lăsat pe mâna minerilor tocmai pentru a servi, astfel, o lecţie celor care nu au ţinut seama de rezervele şi sfaturile sale.Ulterior, informat (de către Macri) asupra „duplicităţii“ lui Verdeţ, Ceauşescu l-a detronat, „înfundându-i“ cariera în aşa-numita „groapă a elefanţilor“ (adică Comisia Centrală de Revizie).<br />În interviul pe care i l-a acordat lui Gheorghe Chirvasă, Ilie Verdeţ recunoaşte că a dezaprobat proiectul de lege şi că, pesemne, acesta ar fi fost motivul pentru care Ceauşescu l-a trimis în Vale.De asemenea, confirmă şi existenţa zvonisticii – pe care o apreciază ca fiind lansată de către Securitate – potrivit căreia ar fi fost implicat în agitarea spiritelor în Vale.<br />Constantin Dobre <a href="http://3.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYTjIxGA7I/AAAAAAAAAFs/07YPekLiHfU/s1600-h/Constantin_Dobre.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5131310319805006770" style="FLOAT: right; MARGIN: 0px 0px 10px 10px; CURSOR: hand" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYTjIxGA7I/AAAAAAAAAFs/07YPekLiHfU/s400/Constantin_Dobre.jpg" border="0" /></a><br /><br />Se poate afirma că greva minerilor din 1977 a fost ‘năstruşnică’ prin însăşi faptul că a avut loc. Cu toate aceasta, ea a devenit extravagantă odată cu sechestrarea lui Ilie Verdeţ şi a lui Clement Negruţ – primarul şi prim secretarul Petroşaniului la acea dată –, în ghereta portarului de la poarta numărul doi, până la venirea lui Ceauşescu la Lupeni. Acest fapt a fost ulterior dezminţit sau doar nuanţat de către victimele presupusei „răpiri în Valea Jiului“.Chiar şi legat doar de acest spectaculos „episod“, aprecierea potrivit căreia Miliţia şi Securitatea nu s-ar fi „amestecat“ în desfăşurarea grevei, poate şi merită să fie evidenţiată. De altfel, deşi organe ale Securităţii şi Miliţiei erau prezente, aplanarea conflictului s-a încercat numai pe cale politico-amiabilă. Din cele declarate de Verdeţ reiese că elicopterele erau în poziţie de start şi transportul pe calea ferată a fost blocat, pentru a se evita plecarea minerilor la Bucureşti, iar Negruţ susţine că liderii de partid locali au dovedit suficient fler pentru a nu recurge la o (catastrofală!) implicare a gărzilor patriotice.<br />În urma „insistenţelor“ minerilor, în cea de-a treia zi a grevei – 3 august 1977 –, Ceauşescu a sosit în Vale. După o scurtă trecere pe la Petroşani, acesta s-a dus la Lupeni, unde era aşteptat de 30.000 de mineri veniţi să-l întâmpine. Prins la strânsoare, Ceauşescu a promis îndeplinirea revendicărilor minerilor, conflictul fiind astfel dezamorsat. La sfârşitul mitingului, un miner mai „întreprinzător“ a propus ca lui Nicolae Ceauşescu să-i fie atribuit titlul de miner de onoare.După Lupeni, Ceauşescu a revenit la Petroşani, unde s-a desfăşurat un miting după toate uzanţele regimului de democraţie populară, în cadrul căruia nici nu s-a pomenit de Lupeni. „Cine a fost la Lupeni şi apoi a venit la Petroşani a trecut dintr-o situaţie de revoluţie la cu totul altă situaţie. La Petroşani, pot să spun că, în linii mari, a fost după şablonul pe care îl ştim.“Aşadar, Lupeni ’77 a fost ascuns în mânecă. În ceea ce priveşte însă băgatul pe mânecă, nici acesta nu s-a lăsat prea mult aşteptat…<br />După grevă, asupra Văii s-au abătut valurile succesive ale celor trimişi de la centru, efectuându-se o semnificativă epurare a aparatului de partid local şi a celui administrativ.<br />„După câteva zile au început o serie de măsuri. S-a plecat de sus. S-a schimbat primul ministru, a fost schimbat ministrul Minelor. Pe plan local au fost schimbaţi primii secretari, cei de la sindicate şi de la UTC. Au mai rămas doar cei de la Vulcan […] şi cu mine. Şi pe primul secretar de la judeţ l-au schimbat.“Dintre participanţii la grevă 15 mineri au fost condamnaţi de drept comun – între 2 şi 5 ani –, pentru infracţiunile de tulburare a ordinii publice şi de ultraj contra bunelor moravuri, acte care, oficial, nu au avut nimic de a face cu greva.Aceştia urmau să-şi ispăşească pedeapsa prin muncă, în cadrul altor unităţi socialiste ori în închisoare.<br />Potrivit lui Negruţ, s-a acţionat pe două fronturi: politic şi de stat, derulându-se ceea ce se poate numi afacerea post-grevă a imunităţii de partid. Totul se baza pe existenţa a două hotărâri de partid, adevărate mine de aur, în situaţii de criză precum aceasta. Astfel, prima stabilea că nici „un membru de partid nu poate fi cercetat cu carnetul asupra lui“, iar cea de-a doua că: „toţi cei care ajungeau la proces, şi erau membri de partid, nu puteau fi condamnaţi fără să mă informeze, de ce era condamnat. Eu puneam problema în discuţie şi spuneam dacă se continuă procesul sau nu. Dacă se hotăra că nu, omul nu era condamnat.”<br />A<a href="http://2.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYTN4xGA6I/AAAAAAAAAFk/Vy5jMnV-Z54/s1600-h/N_Ceausescu_greva77.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5131309954732786594" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://2.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RzYTN4xGA6I/AAAAAAAAAFk/Vy5jMnV-Z54/s400/N_Ceausescu_greva77.jpg" border="0" /></a>supra celor petrecute în Vale, la Bucureşti au avut loc două „mese rotunde“. La 3 septembrie, o şedinţă a Consiliului de Stat, unde ţinta atacurilor şi a reproşurilor lui Ceauşescu a fost prim-secretarul judeţului Hunedoara, Ilie Rădulescu.După care, cu ocazia plenarei din 26 octombrie 1977 – deşi nu figura pe ordinea de zi –, la interpelările unui membru al Comitetului Central – iritat de faptul că membrii Comitetului Central nu au fost informaţi asupra evenimentului, fiind astfel puşi în situaţia de a afla despre acesta de la Europa Liberă –, subiectul grevei a fost luat din nou în discuţie. După câte se pare, curioşilor le-a fost oferită varianta oficială care apăruse în oficiosul Scânteia.De această dată, pe lângă Ilie Rădulescu, oalele sparte au fost plătite şi de către ministrul Minelor, care s-a ales cu un vot de blam.<br />Potrivit lui Ilie Verdeţ, Ceauşescu a calificat greva din Valea Jiului din 1977 drept consecinţă a unei propagande necorespunzătoare. „La mijloc au stat probleme de conştiinţă. Adică muncă de propagandă slabă, nu s-au popularizat hotărârile partidului.”Se pare că nu a existat o versiune oficială a grevei, ci mai degrabă o versiune oficioasă a vizitei lui Ceauşescu în Vale. Aceasta a apărut în Steagul Roşu, pe 5 august 1977. Chipurile, Ceauşescu a întreprins o „vizită de lucru“ în Valea Jiului.<br /><br />Legenda liderului spontan al grevei din Valea Jiului a constituit subiectul unei rocade între două zvonistici aparent contradictorii, dar care, de fapt, se încadrează perfect intrigilor ţesute într-un regim al puterii populare. Iar în acest context, trebuie semnalate şi (auto)revelaţiile concurente apărute recent în Evenimentul zilei despre liderul „din umbră al revoltei din august ‘77’“ – Miron Cozma.<br />După grevă, timp de câţiva ani, circula zvonul că cei doi lideri ai protestatarilor Văii Jiului ’77, Dobre şi Jurcă ar fi fost omorâţi. Jurcă este un nume care apare frecvent în paginile presei din exil – purtătorului său fiindu-i atribuit chiar rolul de „antrenor secund“ al minerilor participanţi la grevă, dar care, în mod curios, lipseşte din relatările de după Revoluţie asupra grevei... În ceea ce-l priveşte pe Dobre, după o largă circulaţie a zvonului asupra morţii sale, a apărut o altă versiune conform căreia, imediat după grevă, acesta ar fi fost racolat de către Securitate.<br />Încercând să reconstituim evoluţia lui Dobre de după încetarea mişcării revendicative pe care a condus-o, bazându-ne pe mărturiile şi informaţiile avute la dispoziţie, ar trebui să marcăm reperele care urmează. Astfel, din declaraţiile lui Ilie Verdeţ reiese că, în noiembrie 1977, Dobre era deja student la Academia „Ştefan Gheorghiu“, „trimis [fiind] la şcoală“ de către Inspectoratul Ministerului de Interne Craiova. Potrivit reproducerii, de către Teodor Rusu – secretar cu probleme de propagandă la Comitetul municipal de partid, responsabil pentru zona estică a Văii Jiului, pentru oraşul Petrila şi pentru minele Lonea şi Petrila –, a unei discuţii purtate cu Gh. Pană (în vara anului 1978, la Neptun), Dobre ar fi avut o încercare nereuşită de a-l vedea pe Ceauşescu, pentru a-i reclama îndeplinirea selectivă şi nesatisfăcătoare a revendicărilor minerilor. Ceauşescu s-a descotorosit însă de el, expediindu-l ministrului Muncii – Gh. Pană. Din alte surse – mai puţin suspicioase faţă de fostul lider al minerilor –, aflăm că în 1988 acesta se afla la Craiova, unde studia pentru un titlu de doctor în relaţii internaţionale şi – după cum se deduce din declaraţia citată în sursă – lucra la Întreprinderea de Reparaţii Auto. Din propriile sale afirmaţii reiese că spiritul său critic a continuat să dea de furcă tovarăşilor – din Craiova, de această dată. Conform relatărilor lui Pompiliu Prip – apărătorul minerilor în procesul reabilitării celor condamnaţi în 1977 –, Dobre reapare pe scena Văii în timpul episodului Revoluţiei din 1989, imediat după fuga lui Ceauşescu. Dar, după câte se pare, tratat fiind cu suspiciune de către mineri, s-a retras în grabă, pentru a reveni a doua zi pe postul naţional de televiziune, pe care „a vorbit în numele minerilor.“<br />Relatările aparţinând lui Constantin Dobre, asupra propriului destin, au devenit din ce în ce mai frecvente în ultimii doi-trei ani. În expunerea asupra grevei din volumul lui Mihai Barbu şi Marian Boboc acesta nu face precizări nici asupra ipoteticei sale înregimentări, nici asupra circumstanţelor în care a părăsit Valea Jiului.El se dovedeşte însă mai generos în ieşirile avute recent în presa românească. Astfel:<br />Laurenţiu Mihu: Sunteţi acuzat că aţi trădat cauza.<br />Constantin Dobre: Eu nu ştiam ce e „Ştefan Gheorghiu”. Lucram ca necalificat la IRA Craiova şi voiam să fac o facultate. Unul care plecase de la noi din întreprindere se făcuse ziarist şi avea articole în ziarul partidului. Văzând ce scrie, am vrut să fiu şi eu ziarist. Am mers la redacţie, am dat concurs, dar am picat. La trei-patru zile, m-a chemat prim-secretarul, Miu Dobrescu, zicându-mi că pot studia doar la „Ştefan Gheorghiu”, că e instituţie de stat, dar nu de partid. Şi am dat la secţia economică, fără frecvenţă.<br />LM: Acolo l-aţi şi cunoscut pe Virgil Măgureanu.<br />CD: Da, un om în care am crezut sincer şi care m-a compromis într-un hal fără de hal.<br />Ţinând de acelaşi registru, reţinem dezvăluirile liderului minerilor din 1977 apărute în Gardianul din 18 mai 2006: “Măgureanu mi-a cerut să-l asasinez pe generalul Macri.”Apoi, în ianuarie 2007, liderul revine în atenţia publicului pentru a corecta informaţia eronată cuprinsă în cadrul raportului Comisiei Tismăneanu cu privire la decesul său.În cele din urmă fiind „înviat” în cuprinsul controversatului raport. „Modificarea a fost făcută pe ascuns fără a fi anunţată public.” Iar în august 2007 sunt făcute publice şi informaţii cu privire la dosarul de urmărire al lui Constantin “Dobre, nume de cod «Dodu»”.<br />Întreprindem, aşadar, promisa monitorizare a mişcării greviste în presa din exil, mai precis, pe în cea disponibilă în arhiva Institutului Român de Istorie Recentă. Precizăm că pentru scopurile studiului de nostru nu se va realiza o analiză internă a câmpului revistelor din exil, fiind interesaţi de presa din exil ca şi un întreg. Vrem să ştim doar cum a fost reprodus fenomenul de către gurile negre ale exilului, indiferent de fracţiunile interne ale acestuia.<br />Pe baza informaţiilor pe care le avem, putem admite existenţa a trei pionieri ai informării asupra Văii Jiului 1977. Conform propriei sale aprecieri, B.I.R.E. a fost prima publicaţie care a relatat în detaliu despre greva minerilor în ediţia din 16 septembrie 1977. Al doilea mesager este Hosszu Istvan / Hosu Iştfan, un miner maghiar din Valea Jiului. Iar sursa, cu numărul trei în această înşiruire – poate cea mai importantă –, este ceea ce s-a numit Scrisoarea minerilor din Valea Jiului.<br />Întrucât nu avem acces la ediţia din 16 septembrie 1977 al revistei B.I.R.E., adică tocmai la primul articol asupra Văii Jiului ‘77, vom suplini acest neajuns prin prezentarea unei relatări ulterioare, publicate tot în B.I.R.E., cea bazată pe raportul Amnesty International din iulie 1979, raport bazat pe mărturia unui fost miner.<br />În darea de seamă asupra represiunii care a urmat grevei, numărul celor deportaţi se ridică la „circa 3.000.” Potrivit celor relevate, strategia angajată în procesul represiunii a impus transferarea celor arestaţi „la alte mine şi în alte regiuni. În cazuri mai puţin grave, transferul a fost făcut în interiorul regiunii Valea Jiului Conducătorii grevei au fost transferaţi în alte regiuni şi puşi sub supravegherea miliţiei. Minerii astfel transferaţi au fost cazaţi în barăci şi toţi au fost excluşi din partid. Căci toţi aceşti mineri erau comunişti convinşi şi muncitori calificaţi.”De observat şi precizarea privind calificarea superioară a unora dintre minerii participanţi la grevă: printre „grevişti se găseau circa 40 de ingineri”, parcă pentru a contracara acuzele de huliganism cu care regimul ar fi putut descalifica semnificaţia evenimentelor revendicative.<br />Cazul minerilor Dobre şi Jurcă fiind şi el tratat, aflăm, astfel, că Dobre ar fi murit într-un accident de maşină. Care – potrivit minerului-sursă al Amnesty International –, „e mai mult ca sigur că acest «accident» a fost o crimă deghizată.”, iar despre Jurcă –„liderul secund al grevei în paginile presei din exil“ – aflăm că, după „o lună de la acest «accident» [...] a fost împuşcat «din greşeală» pe o stradă din Lupeni.”<br />Ceea ce considerăm însă a fi cea mai importantă informaţie furnizată de acest articolul este o listă cu „o parte din minerii care au fost transferaţi cu familiile lor, dinValea Jiului în alte regiuni.”<br />O altă lista a B.I.R.E., de această dată cu cei „de care se ştie în mod precis că au fost asasinaţi de securitate – fie în aziluri psihiatrice, fi prin vreun accident de «circulaţie»” – apare în ediţia din 1 martie 1981.Pe listă figurează Dobre şi Titus Constantinescu (vezi Anexa 1).<br />Apare în paginile revistei Lupta română, ediţia din mai - septembrie 1986, fiind reluată şi în darea de seamă asupra Văii Jiului ‘77 din cuprinsul volumului colectiv Istoria României, semnat de M. Bărbulescu, K. Hitchins, P. Teodor şi Ş. Papacostea.<br />Reţinem două aspecte. Primul înştiinţează asupra „capilor-chibiţi“ ai grevei. Astfel, pe lângă Dobre şi Jurcă, este menţionată şi o femeie – „şefa tineretului comunist din Lupeni.” Potrivit minerului-sursă, aceasta ar fi fost ulterior închisă. Din reproducerea mărturiei minerului în Lupta română mai aflăm că aceştia nu ar fi fost propriu-zis organizatori, ci „oamenii care şi-au luat răspunderea, în sensul de a evita o eventuală vărsare de sânge.” Aceeaşi sursă informează şi asupra „misteriosului lider Jurcă“, cel care, retrăgându-se la un moment dat din lumina reflectoarelor, l-ar fi lăsat pe Dobre ca unic purtător de drapel. După câte suntem lăsaţi să înţelegem, „misteriosul“ Jurcă ar fi intuit că, dacă apare el în faţa microfonului, – dat fiind că era inginer –, ar putea să trezească suspiciunile muncitorilor minieri, care ar fi putut să creadă că până la urmă tot îi va trăda, şi i-a încredinţat lui Constantin Dobre prezentarea listei cu revendicări. Cel de-al doilea aspect remarcabil în declaraţia minerului priveşte represiunea ulterioară grevei, „elementul de noutate“ privind trimiterea unora dintre mineri la Canal.De reţinut că o informaţie referitoare la mineri trimişi la Canal apare şi în cuprinsul unui articol semnat de Monica Lovinescu (Limite, ianuarie 1985).<br />Deocamdată, nu deţinem informaţii nici cu privire la geneza acestei scrisori, nici asupra modului în care a fost expediată în Occident. Ceea ce este însă evident, este că a circulat prin mai multe mâini ale exilului fiind publicată în Liberation, la 12 octombrie 1977, în numele a 800 de grevişti.Potrivit celor arătate în introducerea scrisorii, anterior, au mai fost redactate scrisori ale minerilor. pe 9 şi 23 august, precum şi pe 1 şi 10 septembrie 1977. Ultimă versiune, care a devenit Scrisoarea minerilor din Valea Jiului a fos scrisă pe 18 septembrie 1877.<br />Punerea în paralel a mai multor discursuri asupra represiunii din Vale, ne duce la concluzia că, de fapt, aceasta Scrisoare a fost resortul-motor al cvasi-totalităţii acelor discursuri. În presa din exil a mai fost publicată şi o variantă tăiată şi uşor modificată a acesteia, în Lupta din 22 martie 1987.<br />Iată cum ni se înfăţişează unele aspecte ale represaliilor: „Într-adevăr s-au luat măsuri: de curăţire a oamenilor care-şi cereau drepturile ... S-au adus 2 helicoptere; s-au dublat securitatea şi miliţia din Petroşani; din 15 septembrie s-au mutat şi unităţi blindate la toate minele din Vale; sunt securişti angajaţi printre muncitorii din mină. Noi, muncitorii, le zicem «copoii partidului»; nu ştiu dvstră cum le ziceţi. Aceşti copoi cum te-au auzit că ai scos un cuvânt, cum te ia şi te duce şi te bate, frate, numai în cap, să te prostească şi sunt mulţi şi pansaţi cu capul din bătăile de la securitate... la toate minele dau mineri afară, le desfac contractul de muncă, şi ce contează că ai patru-cinci copii... acum, după 20 de ani lucraţi în fundul pământului... Suntem 4.000 de mineri puşi pe drumuri...“<br />Dar există şi o a doua scrisoare a minerilor din Valea Jiului, apărută în 1984, în Cuvântul românesc.În această versiune, scrisoarea – semnată de „grupul de ingineri şi muncitori mineri din Valea Jiului” – abordează subiecte care au fost tratate într-o ipotetică scrisoare anterioară, din 1981.Scrisoarea tratează, cu precădere, teme ale politicii externe, care – potrivit aprecierii noastre – presupuneau, chiar şi din partea de „ingineri“ a Grupului, un anumit nivel de cunoştinţe pentru a putea fi abordate. </div></div></div><br /><script type="text/javascript" src="http://del.icio.us/feeds/js/tags/Radudel?icon;size=12-35;color=87ceeb-0000ff;title=my%20del.icio.us%20tags;name;showadd"></script>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-73732528922188484852007-09-21T19:34:00.000+03:002007-11-18T12:55:47.710+02:00Andrei face prima baita.<object width="425" height="350"><param name="movie" value="http://www.youtube.com/v/lr4AbjxnNuc"></param><embed src="http://www.youtube.com/v/lr4AbjxnNuc" type="application/x-shockwave-flash" width="425" height="350"></embed></object>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-9622474650785458372007-08-01T09:53:00.000+03:002007-11-18T12:56:49.961+02:00Miron Cozma<a href="http://3.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RrAyWUzjSgI/AAAAAAAAAFU/bmVxj6hP74Y/s1600-h/news.bbc.uk_21_Jan_99_258432.jpg"><img id="BLOGGER_PHOTO_ID_5093626537679473154" style="FLOAT: left; MARGIN: 0px 10px 10px 0px; CURSOR: hand" alt="" src="http://3.bp.blogspot.com/_mjFEtX2yoHQ/RrAyWUzjSgI/AAAAAAAAAFU/bmVxj6hP74Y/s400/news.bbc.uk_21_Jan_99_258432.jpg" border="0" /></a><br /><p><embed src="http://www.youtube.com/v/a3odUFGqne4" width="425" height="350" type="application/x-shockwave-flash" wmode="transparent"></embed></p><br /><p></p><br /><p><span style="font-family:lucida grande;font-size:130%;color:#3366ff;">Miron Cozma , inger sau demon , revolutionar sau restaorator.</span></p><br /><p><span style="font-size:130%;color:#3366ff;">Doar istoria va da un verdict !</span></p>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com1tag:blogger.com,1999:blog-6862182098265780070.post-72097774133643570522007-07-12T19:13:00.000+03:002007-08-01T09:42:39.427+03:00Minerii<div><embed src="http://widget-b5.slide.com/widgets/slideticker.swf" type="application/x-shockwave-flash" quality="high" scale="noscale" salign="l" wmode="transparent" flashvars="cy=bb&il=1&channel=432345564228902325&site=widget-b5.slide.com" style="width:400px;height:300px" name="flashticker" align="middle"></embed><div style="width:400px;text-align:left;"><a href="http://www.slide.com/pivot?cy=bb&ad=0&id=432345564228902325&map=1" target="_blank"><img src="http://widget-b5.slide.com/p1/432345564228902325/bb_t048_v000_a000_f00/images/xslide1.gif" border="0" ismap="ismap" /></a> <a href="http://www.slide.com/pivot?cy=bb&ad=0&id=432345564228902325&map=2" target="_blank"><img src="http://widget-b5.slide.com/p2/432345564228902325/bb_t048_v000_a000_f00/images/xslide2.gif" border="0" ismap="ismap" /></a></div></div>Radu2000http://www.blogger.com/profile/04947208791743824993noreply@blogger.com0